zorii-vietii.net

Făcând referire la site-ul zorii-vietii.net, la un moment dat, cineva (şi nu oricine) m-a intrebat mai în glumă, mai în serios: “Tu chiar crezi că interesează pe cineva site-ul acela?!”

Pe atunci credean… Însă atunci când l-am lansat nu-mi doream neaparat să fiu de toate: şi programator, şi webdesigner, şi administrator, şi editor…  Am crezut că vor fi şi alţi entuziaşti care vor scrie articole pe site, vor adăuga poze, video-uri, muzică… Doar că ei au vrut, cu mici excepţii, să-mi dezvolt şi “talentul” de editor.

Ne apropiem de împlinirea unui an de la lansarea site-ului, ceea ce inseamnă că în curând va trebui să plătim pentru încă un an felia de net la cei care împart internetul…

Fiind pus în faţa acestei situaţii, aş vrea să răspuzi sincer la intrebarea: “Te interesează acest site? Consideri că merită să meargă în continuare?”

Deşi nici la mine nu pică resurse din cer, nu mă dau banii afară din casă şi nici nu am 27 de ore pe zi, nu regret nimic din ceea ce am făcut pănă acum pentru acest site… timpul petrecut cu el nu l-aş numi pierdut, poate investit. Poate.

Oricum, mă interesează răspunsul tău la intrebarea de mai sus ca să ştiu ce fac mai departe. Ar fi păcat să investim timp şi resurse într-o treabă care poate nu-i prea interesantă pentru alţii, în timp ce există atâtea proiecte a căror realizare cere implicarea noastră. E drept?

Simte-te liber să răspunzi sau cu da sau cu nu. Nu-i nici o supărare. Apreciez sinceritatea.

Este 27 august 2010. În funcţie (şi) de răspunsurile primite de la voi, în a 27-a zi a lunii următoare voi lua o decizie.

Să auzim numai de bine!

PS: în momentul de faţă zorii-vietii.net înseamnă:

- peste 30 de articole scrise
- peste 110 clipuri video
- peste 1850 de poze

Într-un colţ de pământ uitat parcă de lume, loc în care lucrările mâinilor omeneşti erau foarte puţine iar minunile creaţiilor lui Dumnezeu le admiram ori încotro ne îndreptam privirea, acolo a avut loc tabăra de copii a Şcolii Timotei.

În acel loc am fost împreună aproximativ 40 de copii din Conferinţa Ardealului de nord , care având ceva experienţă a bucuriei strângerii laolaltă eram atât de fericiţi că putem fi împreună.

Înainte să plec la tabără am primit regulamentul conform căruia se va desfăşura această tabără şi văzând atâtea reguli care ne opreau de la anumite lucruri şi ne obligau la alteleparcă eram puţin nemulţumit; Dar nu a fost aşa. În alte tabere spre exemplu seara nu ne culcam până foarte târziu, chiar după miezul nopţii, iar dimineaţa dormeam până spre miezul zilei şi chiar şi atunci după ce ne sculam eram tot somnoroşi. Aici programul era mai strict, dar Citeste continuarea »

Ziua de vară inundată de lumina plăcută a soarelui ne dădea aceea stare sufletească potrivită pentru a înţelege subiectul legat de natură şi anume ,,Pilda semănătorului”

Pilda cuprinde trei elemente şi anume:semănătorul, sămânţa, terenul-  cel din urmă element fiind de patru feluri:pământ lângă drum, pământ stâncos, pământ plin cu spini, iar ultimul pământ bun.

Sămânţa era la fel de bună oriunde a fost semănată. Sămânţa reprezintă pământul lui Dumnezeu care este acelaşi pentru oricine.Diferenţa în această pildă o face terenul. Cele patru tipuri de teren  reprezintă patru tipuri de caractere şi anume:,, lângă drum”- sunt cei cărora li se vorbeşte Cuvântul, dar fiind neatenţi cel rău îi face să nu-şi cunoască nici nevoile , nici primejdiile lor; ,, pământ stâncos”- sunt cei care primesc Cuvântul cu bucurie, dar când vin greutăţi din cauza acestui Cuvânt se leapădă îndată de el; ,, între spini”-sunt reprezentaţi cei care primesc Cuvântul, dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvânt şi îl face neroditor, ,, pământul bun” îi simbolizează pe cei ce aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie şi aduce rod potrivit cu puterea fiecăruia.

Apoi s-a trecut la ora de muzică, timp în care am învăţat o cântare referitoare la subiectul orei de religie mai sus amintit şi alte cântări care ne-au înseninat mai mult feţele.

La ora de dirigenţie s-a vorbit despre distracţiile nepotrivite pentru un creştin şi efectele nedorite pe care le au acest fel de distracţii asupra participanţilor la ele. S-a vorbit despre jocul de cărţi şi şah, jocuri care sunt nefolositoare, iar în unele cazuri urmările sunt foarte rele.Aceste jocuri pot duce la ură, închisoare şi chiar crimă.

Am înţeles că nici glumele proaste şi murdare nu trebuie folosite pentru că oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care îl vor fi rostit.

Pe scurt Şcoala Timotei are un rol benefic pentru fiecare participant. În ea se învaţă lucruri esenţiale vieţii acesteia şi celei viitoare şi îi ţine uniţi pe toţi participanţii.

(a consemnat Adrian Mariş)

A venit in sfarsit ziua de scoala. Dar nu oricare scoală, ci Şcoala Timotei pe care copiii o asteapta cu multa nerabdare. Acum ne-am intalnit la Pocioveliste; de data aceasta instructoarea noastra pentru orele de religie si dirigentie a fost Anda, cu care ne-a placut foarte mult.

Prima ora a fost religie unde am invatat despre incoronarea lui Saul si puţin si despre Samuel. A urmat muzica cu Ghita.  Am repetat niste cantari pentru conferinta Ardealului de Nord, iar dupa aceea am inceput cartea de Imnuri Crestine la rand, cantand toate cantarile cunoscute.

La ora de dirigentie , urmatoarea ora, am invatat o multime de lucruri interesante despre droguri , tigari,  alcool, si cafea si despre efectele lor. La sfarsit, Anda ne-a pus un filmulet despre fumat  unde arata diversi fumatori la care,  dupa ce au murit, doctorii le-au taiat in doua unele organe si au aratat ce se intamplase cu ele . De exemplu in creierul unei persoane se formasera niste cheaguri urate de sange, iar pe esofagul alteia o crema urata galben-maronie ce bloca complet tubul respectiv.

A urmat o masa delicioasa iar apoi diverse jocuri in aer liber incununate de o baie in raul  “Valea Nimaiesti” …

A fost foarte frumos si va invitam la urmatoarea intilnire cu elevii scolii Timotei.

(autor: Emma Dance)

PS. Poze de la aceasta intalnire gasiti aici.

1. Copiii se pregătesc, fac (ore de) repetiţii, cântă în biserică… doar din când în când câte un “Amin” sau “Mulţumim”… (asta în cazul că nu sunt apostrofaţi că nu au cântat după pretenţiile cuiva…).

2. Vine unu’ şi ne citeşte (printre chicoteli) “Fericirile lui satana” (12 la număr; practic o parodie după Fericirile din Matei 5). La sfârşit adaugă “Domnu’ să ne ferească!”. Adunarea izbucneşte: “AMIN!!!”.

Mi-a trecut prin minte cântecelul “Doamne, dă-ne înţelepciune!”.

Stau şi mă întreb: ceva nu se leagă sau mi-a scăpat ceva? Tu ce zici?

Ajunşi la Şimleu ne îndreptam spre Casa de Rugaciune, unde la ora 10 a început programul Şcolii Timotei. Vremea posomorâtă încerca să-şi lase amprenta asupra sufletelor noastre, vrând să-şi strecoare melancolia în ele, şi era aproape să reuşească; dar odată început programul, atenţia ne-a fost atrasă spre subiectele înălţătoare care aduceau bucurie şi speranţă.

Tema referitoare la fiul risipitor, ne-a ajutat să înţelegem foarte uşor ce înseamnă îndepărtarea de Dumnezeu, dar şi întoarcerea şi iertarea dată în dar. Am înţeles că Dumnezeu nu aşteaptă să facem lucruri mari pentru a fi iertaţi, ci doar să recunoaştem că am păcătuit şi să ne oprim de a face răul; deci iertarea ne e data fără a da ceva în schimb.

Ora de dirigenţie a avut un subiect la fel  de important, şi anume cel al rugăciunii. După cum trupul nu poate trăi fără aer, tot aşa nici sufletul n-are viaţă fără rugăciune. Alte idei despre rugăciune erau: “rugăciunea este cheia cerului”, “conversaţie cu Dumnezeu”, “secretul puterii” şi altele la fel de importante.

Pot să spun din experienţa personală, că rugăciunea făcută din inimă, are rezultate mult mai mari şi mai bune decât cele aşteptate. Deci rugăciunea este mijlocul prin care îi facem cunoscut lui Dumnezeu nevoile noastre, iar el ne trimite darurile sale ca răspuns la ele.

Apoi au fost cântate cântece de laudă, făcând ca inimile noastre să vibreze de bucurie.

După terminarea programului de la Casa de Rugaciune, am plecat la Jibou, unde am vizitat Grădina Botanică în care am văzut felurite plante aduse din diferite locuri ale acestui pământ. Întâlnirea a culminat cu jocurile pline de veselie ale noastre, care au rămas în amintire ca un vis plăcut.

a consemnat Adrian Mariş

PS. Poze de la această întâlnire găsiţi aici. Videouri? Vor veni dacă veţi fi cuminţi.

…a fost o zi deosebita in care am ales sa petrecem un timp frumos in natura impreuna cu prietenii si cu Dumnezeu.In jurul orei 12 ne-am adunat incet incet,fiecare de pe la casele lor in localitatea Cresuia dandu-ne punct de intilnire la Fam.Flore…dupa care am pornit impreuna spre valea Cresuii unde am ales un loc potrivit pentru diferite activitati cum ar fi-jocuri,foc de tabara,loc de stat pe paturi si jucat sah,remi ,cantand si laudand pe Dumnezeu care ne-a creat pe noi copii Lui si natura ce ne inconjura.

…Timpul petrecut acolo a zburat pe nesimtite datorita activitatilor care ne-au furat toata atentia si spre seara am hotarat sa ne bucuram de o masa de cartofi la foc in mijlocul naturii si sa ne delectam in frumusetea scanteitoare a unui imens foc de tabara!!!

…asa am petrecut noi aceasta zi deosebita…. Ii multumim Lui pentru ca a facut posibil acest lucru!

(a consemnat Loredana)

PS. Poze de atunci gasiti aici, iar video aici. Daca ai fost acolo si doresti sa ne spui cum te-ai simtit, nu uita sa scrii un mic comment. O vorba buna face mult. …iar una rea si mai mult!

…in general fiinta umana doar exista….zile,saptamani chiar luni si ani intregi existam pentru joburile noastre,studiile,datoriile vremelnice de a fi om pe fata pamintului….ne sufocam in conditia de „fiinta umana”.

….dar la un moment dat suntem niste roboti condusi de propriia existenta,care tanjesc dupa  libertate, dupa incetarea starii doar de a exista si inceperea unui nou capitol “A TRAI”

In acest context existenta noastra devine o placere pentru ca ceea ce pina aunci doar exista ca si regula de viata devine traire,care la randul ei e o simtire profunda ,o placere si  libertate pentru  mine “fiinta umana”.

…acest sentiment il traiesc atunci cand dupa o lunga perioada de “existenta”aleg sa imi petrec o zi in mijlocul naturii cu prieteni si cu frumusetea imbatatoare a fiecarui norisor,mangaierea vantului placut de primavara,a mieluseiilor care abea se obisnuiesc cu existenta lor,cu susurul melodios si plin de farmec al paraului cristalin,cu mirosul bogat al ierbii care se trezeste la viata,cu sunetul placut al “bunei dispozitii”din fiecare copil,tanar,adult,acel sunet care nu il intilnesti in marea majoritate a timpului petrecut ca si “fiinta umana”ci doar aici,atunci cand totul se imbina cu sentimentul de TRAIRE a acestor minunate momente pe care Dumnezeu in marea Sa dragoste le-a lasat la indemana noastra pentru ca sa fie traite si pentru ca sa ne faca viata completa,un intreg in care sa ne simtim bine si sa avem plinatatea Lui in noi.

Natura  si frumusetile ei  sunt nimic altceva decat bratele Creatorului ei,care ne imbratiseaza si ne mangaie prin siguranta si linistea ce o gasim acolo,simtind dragostea nemarginita de nimic,vazandu-te asa cum esti –absorbit de toate problemele tale ca fiinta existenta si totusi bucurandu-te de o asa implinire si libertate de “A FI” in bratele naturii,acolo unde fiecare raza de soare,fiecare adiere de vant si fiecare susur de rau iti soptesc IUBIRE de la acel care L-ea creat pe toate,chiar si pe tine FIINTA UMANA care citesti aceste randuri…..Iubirea Creatorului e pentru toata creatia Lui,si in aceasta iubire pura a cuprins si acest sentiment de “A TRAI”-haide-ti sa ne bucuram de acest prilej!

(autor: Loredana)

Ieri, după cum se anunţase, a avut loc o nouă întâlnire cu copiii/tinerii Şcolii Timotei.

Aceasta a avut loc la Pociovelişte, lecţiile desfăşurându-se ca de obicei între orele 10 şi 13. Ce au învăţat îi las pe ei să povestească… (Să vedem cine îndrăzneşte! …)

Masa s-a servit acasă la sora Aurelia B, la pregătiri participând surori din comunitate. Sfârşitul mesei a marcat începutul timpului pentru joacă… şi cum vremea a fost frumoasă, copiii au folosit din plin acest timp.

Poze puteti vedea aici şi video-uri după cum urmează:

• Cer şi mare şi pământ (grupa mică)
• Domnul mă va iubi!
• Domnul e mare!
• Cer şi mare şi pământ (toţi)
• Clădim pe o Stâncă!

Detalii despre când şi unde va fi următorul episod din Şcoala Timotei… în curând.

Câţiva din copiii noştri participă săptămânal la ore de muzică la Clubul Copiilor (clubul elevilor) din Beiuş.

Acestia sunt:
- vioară: Gabriela, Ema, Geta, Claudiu
- pian: Denis şi Ionică.

Marţi, 23 februarie 2010, a avut loc la Beiuş un concurs unde au participat si Gabriela, Claudiu, Denis şi Ionică, clasându-se printre fruntaşi. Ca şi grup au reprezentat Clubul elevilor, care a luat locul I.

Mulţumim şi pe această cale doamnei profesoare Magdalena Dan pentru dăruirea şi efortul depus în instruirea copiilor.

Mai jos redăm un articol despre acest eveniment de pe site-ul de ştiri Crişana.
Citeste continuarea »